
• Rezolvarea conflictelor poate fi realizată într-un timp mult mai scurt, decât în cazul căilor tradiţionale;
• Reducerea disconfortului:
- permite părţilor implicate în conflict sa deţină controlul asupra demersului;
- modul şi calea de rezolvare a conflictului sunt rezultatele directe ale opţiunilor părţilor;
- oferă posibilitatea separării părţilor de problema care a condus la conflict;
• Înlătură riscul de a afecta sau rupe relaţii şi legături interumane importante, care au în mod frecvent de suferit în cazul folosirii căilor tradiţionale de soluţionare a conflictelor;

- căile tradiţionale de soluţionare a conflictelor rămân în permanenţă deschise;
- sunt încurajate permanent căile informale, voluntare de explorare a opţiunilor, soluţiilor posibile;
- medierea poate fi realizată în orice moment: înainte sau după încheierea demersurilor tradiţionale în soluţionarea conflictelor;
- programarea întâlnirilor de mediere este realizată, ţinând seama de interesul părţilor, nu a instanţelor de soluţionare;
• Confidenţialitatea procesului de mediere este asigurată, înlăturând orice posibilitate de răspândire a informaţiilor private - tot ce este spus sau împărtăşit în timpul procesului de mediere are caracter confidenţial.
Astfel, în cazul medierii penale:
· Cele mai multe medieri au condus la rezolvarea cu succes a conflictelor, spre satisfacţia părţilor implicate;
· Posibilitatea făptuitorului de a conştientiza dimensiunea răului făcut şi de a încerca să aducă reparaţii persoanei vătămate;
· Posibilitatea victimei de a se exprima, de a-şi recâştiga încrederea şi controlul asupra vieţii sale, şi de a primi sprijin şi implicare din partea comunităţii;
· Sunt create premise pentru reducerea riscului de recidivă;
· Se evită supraaglomerarea instanţelor de judecată şi a celorlalte instituţii implicate în procesul penal.